DESPRE TIMP SI SPATIU

Asculta-mi cantecul si fugi dupa el.... De cand tu nu mai vrei sa mergi la scoala ti-am inradacinat hartia cartilor in florile de pe pervaz si sclipiri de inteligenta in pudriera..... (moto)
   
  Ne aflam intr-un moment... Intrebarile sunt de prisos acum... E doar un moment in timp iar spatiul e incadrat tot in interiorul momentului in sine. Intelectul momentan nu poate face fata schimbarilor bruste fiindca el ramane prins in acel moment, iar cel ce calatoreste in timp il va observa acolo mereu, fractiunea de secunda atat de rapida ramanand cu toate acestea fixata undeva. Tu treci pe langa tabloul care ramane static asemenea gandului peste care trece o ploaie de ani si-l uda cu experienta, cu noi perspective, cu miresmele unei alte lumi. Gandul insusi desi sufera transformari este ceea ce a fost cand l-ai fabricat si oferind o paleta larga de culori nedeslusite in acoarela, o voce sparta si chinuita de note muzicale incepe sa te indemne spre cea mai interesanta ora de desen. Cliseul ' a picta viata in culori' arunca paletele pe jos si cursul care gandeste pentru sine modifica starile de spirit si coloreaza fiecare picatura de traire intr-un fluid care nu se defineste neaparat printr-un element vizual cat prin intensitatea senzoriala a unei stari de spirit. Raman toate acestea prinse in moment  si stocate intr-o cutie toracica asemenea unei memorii interne cu fibra magnetica. Si inima este o iluzie care fuge din secunda in secunda prin micul ei camp gravitational.... Dupa siruri de impulsuri electrice si reflectii halucinante totul revine la normal iar mersul intregii firi continua la fel ca inainte fara a ne da seama ca de fiecare data pasim pe o noua cale in alte dimensiuni ale modificarilor genetice si umane. Aceleasi diferente in similitudinea noastra ne pastreaza in acel moment impreuna cu tine... Viata trece direct proportional cu timpul, atat de static in perpetua lui miscare.........