Visul Lui Reversius...

Doarme copilul dezmostenit de suflet pe un pat de suferinta patat cu mila unor lacrimi ce au plans in noaptea deznadejdii.
In somnul sau vede o retrospectiva a viitorului prin portile de cristal ce se deschid ermetic si se inchid larg picurand o ploaie de ganduri instelate pe urmele picioarelor sangerande in urma drumului lung si istovitor ce a durat doar o secunda.
Reversius vede si se intreaba
Reversius doarme si nu se mai trezeste
Vorbeste prin somn
Delireaza...
Mercurul speriat al nedumeritului termometru oscileaza fara sa-si dea seama de ce oare gandurile ard in febra descoperirii ?
Reversius vede si vorbeste cu tine.
Iti spune ceva nedefinit cules parca dintr-un roman scris peste cateva zeci de ani.
Tu te sperii.
Ti se citeste teama pe fata.
Reversius stie asta.
Reversius stie totul.
Reversius zace pe moarte si prezice.
Copilul adult isi inclina capul catre posteritate salutand maestrii trecutului. Apoi il ridica spre o cale celestiala pe care o va urma si el in curand.
Reversius tace.
Ochii lui vorbesc insa...
Reversius moare intr-o noapte cu luna.
Trece in nefiinta stelara si iti lasa o epistola plina cu ratiuni si trairi adanci.
Tu o arunci si fugi
Reversius nu mai traieste.
Nici epistola lui nu mai exista.
Reversius a murit de doua ori.
Oare se va mai intoarce in viitor?
Mai bine incep cu o predictie a trecutului pentru a-l gasi in retrospectiva sa de viitor...