LUMINA sau... Raspunsul intrebarilor...

Singurul lucru pe care mi-l amintesc este acela ca la un moment dat, m-am asezat pe o banca din parc si am inceput sa ma pierd in frigul iernii, departe de lumea aceasta, de ora tarzie si de imaginea realitatii. Nu am observat o pata mica argintie care se prelingea pe cer fiindca parea ca firul de speranta somnoroasa diin ceasca viselor frumoase cu aroma de lapte cald.
Firicelul acesta pe care-l mentionez a inceput sa se transforme in fel si fel de figurine nastrusnice: mai intai un mic inorog... micut micut si  pretios ca o nestemata a copilariei. Apoi a devenit un norisor dulce din zahar , apoi o lumina divina, o comoara galactica, ceva nepamantean chemandu-ma departe spre locuri de caldura, teama in care cineva pierduse ceva si misiunea mea de a reinvia trecutul intr-o pereche de ochi ganditori si tristi varsatorii lacrimilor de intelepciune ale omenirii, gustul profetiei nedeslusite si descoperirea faptului ca lucru in sine.
M-am indreptat spre intrebarea aceea ascunsa intr-o crusta de farmec hieroglific si am inceput sa caut prin filele de pergament iluminist pana cand am ajuns la raspuns. Era coplesitor... Un sentiment indescriptibil... O detasare totala de Univers, momentul opririi timpului si al unei renasteri progresive ...Raspunsul acela inexplicabil mi m-a insemnat pe fiinta ca o marca a cunostintelor miraculoase. L-am stiut atunci dar l-am uitat cand am vrut sa-l transmit... Am avut in mana un fir de viitor care mi-a fost luat de soarta fiindca nimeni nu este inca pregatit... Nici macar eu... Am mers asadar inapoi prin lumina si m-am confruntat din nou cu propria-mi neintelegere si cu a lumii deznadejde. Un lucru insa mi-a ramas. Am inteles ca la u moment dat ceva chiar se va intampla... 
E probabil ca si in acest moment sa adie printre noi un vant al metamorfozei interioare si intergalactice fara a ne da seama de asta... E foarte probabil ca altcineva sa se afle acum in lumina fara  a o constientiza.... E foarte probabil ca noi toti sa traim intr-un vis si sa ne trezim abia peste mii de ani la realitate...
Daca acum visam atunci somnul cat poate fi de ireal? Iar daca somnul e mai ireal decat starea in care ne aflam acum atunci ce este mai departe de concret in comparatie cu somnul?
Cand oare vom primi aceste raspunsuri? Cred ca ne ramane doar sa cautam lumina si vom afla...

Blank & Black

Hey, Black, ce crezi tu ca faci? Fugi de lume fugi de lumina te ascunzi intr-un vis si iti inchizi portita de aur ferecata cu o ghicitoare pe care nu o poate deslusi nici cel mai istet si mai nazdravan din copilasii pe care i-am preschimbat in spiridusi ai scanteilor?
Ce faci cu vremea? Te joci sturlubatic cu un manunchi de fulgere in clepsidre cu nisip de uitare si aroma de cafea.... mmm da imi amintesc prea bine de dulceata ta rosiatica si apetisanta cu aroma de floare diamantina... imi amintesc de pozele frumoase pe care mi le aratai cand te intorceai din calatorii insorite... dar unde ti-ai ascuns tu firea, oh, tu intuneric protector al povestilor nespuse, al cantecului nevazut..... Dezvaluie-mi soarta iar eu iti voi fi aproape.

Oh, Blank, tu fulg de nea stins si inocent... De unde sa-ti mai dau eu viata cand n-am putere sa mai ies in lumina de faclie? De ce m-ademenesti cu spiridusii tai , poem neterminat al deznadejdii, copil nepedepsit al fericirii... Pe unde calea mea s-o mai feresc de tine, comoara imbracata in cristal de gheata? Tu, mana rece si amagitoare, tu pata de inselaciune filozofica..... De ce sa fiu al tau rob pe veci oare? Nu vezi ca negura mi-e azi stapana? Nu vezi ca libertatea mi-a fost data? Facut-am rau acum in sihastrie vreau sa imi ispasesc pacatul cel etern dar lasa-ma sa dorm in coaja de copac, sa spun povestea mea unui drumet, si vantul martor tainic fie-mi el in vremi de noapte...... Ai strabatut in inima cu spada acum strabate-mi gandul cu povara caci tu distrugi ca tinta pentru a ta fala....

Black este rau omoara si distruge
Blank este doar un lup in chip de oaie
Black doar in inimi sabia infige
Blank speculeaza si sufletul taie.

Black nu gandeste el doar actioneaza
Blank mintea-ti joaca si apoi te-nvinge
Black stie lupta dreapta, virtuasa
Blank cu o vorba focul tot ti-l stinge.


Raul in chipu-i ni se-arata noua
Vrem sa fugim, de el spre a scapa
Dar lumea asta nu mai este noua
Greu e din viata viu sa poti pleca.

Fie subtile sau in minte-ti clare
Caile noastre trebui' stiute
Asa ajungi si te-ntrebi acum oare
Cum de-ai ajuns pe taramuri nevrute.

Raul subtil il domina pe-al falnic
Il face dintr-un rege cu faima un rob
Sa te feresti, sa te-ascunzi intr-o taina
Nu privi spre ceea ce-i rau, ci fii orb

Black se retrage in a sa povara
Moare in chinuri de rau bantuit
Blank ramane ca raul sa nu piara
Tu ocoleste-l de-l vei fi intalnit......