Wings of Destiny

sâmbătă, 17 august 2013

Eu am....

... Am o casa mare... Cat de mare? Foarte mare! Atatea porti ascunde-n ea cutia de chibrituri....
... Eu am un paradox pe nume Focs care se scrie asemenea lui cocs si e un mic ganditor calator care ma face mereu sa-mi dau raspunsul la aceeasi intrebare nedumerita fiind asezate strategic amestecul de nuci cu miere langa ciuperca otravita.....
.... Eu am cuvinte-ntregi cununi si regi stau toti ascunsi sa iasa la iveala doar intr-o noapte cand ceasul bate ora de taina atunci cand toti copiii dorm si cand natura cea desfigurata pare a fi 'Dumbrava Minunata' asculta-i zambetul in sine si lasa-te purtat de tine cararea sigur merge inspre bine....
.... Eu am un unicorn cu doar un corn , nu cu al iernii horn... zboara pe cer mereu stingher isi cauta o parte din frageda sa carte el scrie cu cerneala fermecata din cornul sau... asta doar cate-o data... in general fiind uituc la culme umbla prin lume recitand un nume frumosu-i glas de oameni amintit insa viersul mereu neauzit...
... Eu am floarea de nufar ascunsa-n cufar un instrument ciudat si lent de muzica fina ritm de lumina o nota suava pe-o voce grava matase-apoasa fiica frumoasa se-mbraca-n mare si pleaca spre soare alt suflet scapa trupul se-adapa, eliberare intr-o suflare
... Eu am alegorie in poezie comoara vie din gelozie nu-i pentru mine totu-ti apartine caci eu nu sufar inchisa-n cufar. Pe evantai imi scrii din rai trimite semn vantul solemn arunca strofa ce te imbraca sa vezi cum slova litere dezbraca... Priveste bine naturaletea apoi distinge ce e tristetea farama din mine pe unda din tine refractii rasfrange petala de sange...

joi, 15 august 2013

DESPRE TIMP SI SPATIU

Asculta-mi cantecul si fugi dupa el.... De cand tu nu mai vrei sa mergi la scoala ti-am inradacinat hartia cartilor in florile de pe pervaz si sclipiri de inteligenta in pudriera..... (moto)
   
  Ne aflam intr-un moment... Intrebarile sunt de prisos acum... E doar un moment in timp iar spatiul e incadrat tot in interiorul momentului in sine. Intelectul momentan nu poate face fata schimbarilor bruste fiindca el ramane prins in acel moment, iar cel ce calatoreste in timp il va observa acolo mereu, fractiunea de secunda atat de rapida ramanand cu toate acestea fixata undeva. Tu treci pe langa tabloul care ramane static asemenea gandului peste care trece o ploaie de ani si-l uda cu experienta, cu noi perspective, cu miresmele unei alte lumi. Gandul insusi desi sufera transformari este ceea ce a fost cand l-ai fabricat si oferind o paleta larga de culori nedeslusite in acoarela, o voce sparta si chinuita de note muzicale incepe sa te indemne spre cea mai interesanta ora de desen. Cliseul ' a picta viata in culori' arunca paletele pe jos si cursul care gandeste pentru sine modifica starile de spirit si coloreaza fiecare picatura de traire intr-un fluid care nu se defineste neaparat printr-un element vizual cat prin intensitatea senzoriala a unei stari de spirit. Raman toate acestea prinse in moment  si stocate intr-o cutie toracica asemenea unei memorii interne cu fibra magnetica. Si inima este o iluzie care fuge din secunda in secunda prin micul ei camp gravitational.... Dupa siruri de impulsuri electrice si reflectii halucinante totul revine la normal iar mersul intregii firi continua la fel ca inainte fara a ne da seama ca de fiecare data pasim pe o noua cale in alte dimensiuni ale modificarilor genetice si umane. Aceleasi diferente in similitudinea noastra ne pastreaza in acel moment impreuna cu tine... Viata trece direct proportional cu timpul, atat de static in perpetua lui miscare.........

marți, 6 august 2013

Land of no horizons...

    There was  an opening in the air as clinging to the little thread of life I float along the seas and above the sky waiting for the touch of an argument that might bring me down... If down is good then up cannot be bad since it is a symbol of eternal climbing towards supreme sincerity but since I'm  not there yet, the neutral liquid keeps me in a state of ice like a farewell song deeply shaking the montains in a gentle note of agony...
  I write love on cold sands and as the wave comes my fear transposes a musical note added to the solemn artwork bellow the hot spot of the earth and the rumbling rebirth of chaotic order reestablishes a set of new cells for the other one's blood. The wave will not come till tomorrow but it doesn't have to hit my love to break it . Not huge but slowly advancing the fantasy of water foam forming clowdshaped figures under and over the *me in the air*. So I must be in some other world for my sea and my sky are all the same. There's atmosphere and clouds above, there's water and foam bellow. The only difference is the sunny reflection on the surface of the artificial mirror that beholds me. Such desolate pain I have never felt before... So, where are we now? In the circular tunnel of imagination where spinning round and round only to see the reflection of the *up* in the *down*. Protecting myself with a ray of tears I advance on to the other side and the wave softly blows away my love written on sand. The words did not hurt, they just transfigured into something else, an undefined mixture of tenses sent on a one-way windy journey over to the land where sky and watter are all the unavoidable union of horizons...