Doar o vorba

Frumos tu imi cutremuri universul
Si imi atragi privirea catre tine
Cad caramizi amarnic peste mine
Si ma cufunda negura si densul.

Baia de notiuni redobandite
Incaleca sperante si ocara
Si-ascund in chip de vise ne-mplinite
Ce vor aduce-un nou cutremur iara.

Stiloul scrie in nestire randuri
Cerneala plange foaia-i ironie
O impletire in sirag de ganduri
Pierdute-ntre tristeti si nebunie.

Sublimul azi se uita si se mira
Cum s-a crapat lumea in doua
Soarele nu-si mai incalzeste a lui lira
Si-nlacrimat in mana ne-o da noua.

O stea calatoreste-n departare
Sa-mparta un mesaj asurzitor
Caci doar ea e supravietuitoare
A valului cel cutremurator.

Ma mira chinul si iar arde-n mine
Un sentiment ciudat fara de sens
Rade tabloul caci stie prea bine
Ca eu nimic acum n-am inteles.

Sufar sub zidul meu de aparare
Ce peste noi toti s-a napastuit
Si nu vreau sa mai caut aparare
Fiindc-o lume-ntreaga am lovit.

Se spal-o natiune cu otrava
In lacrimi de sange nevinovat
Iar cantecul mai urca cu-o octava
Caci plansul cade lin si ne-ncetat.

O gratioasa unda de dementa
Venind subtil cu frica pe-nserat
Mi-a omorat un fir de inocenta
Si-n ochii mei o floare a-nghetat.

De ma gasesti pe mine intr-o carte
Sa nu o arzi caci mult am indurat
Da-mi din sufletul tau a mia parte
Si lasa-ma sa plec catre neant.......