Urmarile Sfarsitului

A lovit cu precizie.
A lovit pe nepregatite.
A tunat.
A fulgerat.
Probabil ca marea a varsat lacrimi din norii sai asezati strategic pe gropile abisale. E posibil ca vietuitoarele din adancul soarelui sa fi iesit pentru prima oara la iveala si fara ca noi sa stim sa-si fi scris amintirile cu cerneala de uitare pe Pamantul cel intelept si incaruntit de veacuri.
Probabil ca ..........
-Ssssssssssst......... nu mai filosofa acum, iar te vor lua drept nesocotita. Jade veni si-mi spuse asta cu o voce tremuranda. Fetita oachesa ma privea speriata.
-Lasa, Jade. Nu conteaza ce spun altii atata timp cat tu stii sa gandesti. Am apucat-o de mana si am aruncat-o in rau.
A inceput sa inoate si s-a salvat. Dar se afla pe celalalt mal. O strigam dar nu ma putea auzi.
A venit apoi sora lui Jade:
-Unde mi-e surioara?
-Pe alte meleaguri.
Ce i-ai facut?
-Eu? Nimic.
-Atunci ce cauta ea pe celalalt mal?
-A inotat intr-acolo.
-.........
-Asa a vrut ea. Ii e mai bine. Acolo sunt ingeri si or sa-i cante la harpa ca s-o inveseleasca.
Inlacrimata, sora Jadei imi trase o palma.
Ce sa fac eu daca ea a vrut sa inoate?......... Eu am invatat-o mereu sa se fereasca de apa..........sau....... i-am spus poate sa se fereasca de inevitabil pe cat poate, dar n-a supravietuit..........