-DING DING DING DING!!!!!!
-Ooooooooffffff......... de ce ? Iar e dimineata? Ceasul asta ma scoate din sarite. Asa spune Loulou cand se trezeste. Se uita la ceas cu atentie si vede ca intr-adevar ceasul nu a gresit nici de data aceasta si ca este exact ora la care ar trebui sa se trezeasca. Mai ofteaza o data si se da jos din pat. Camera ei este animata cu tot felul de postere, desene si imagini cu trupele ei preferate care o fac sa zambeasca in fiecare dimineata.Deschide calculatorul. Ii asculta zanganitul metalic pe care il adora in felul ei. Isi citeste mesajele. Azi primeste ceva neasteptat, ceva ce chiar nu se gandea ca va primi. Are parte de cuvinte dulci de la baiatul dragut pe care ea il placea de atata timp. Ramane in reveria ei de fericire pentru inca doua minute, moment in care mama da buzna pe usa.
-Buna dimineata, Loulou! Te-ai trezit? In sfarsit!
-Buna mama, mmmmmda m-am trezit spune Loulou inca adormita.......
-Si ce ai de gand sa faci azi?
-E zi libera mama, da-o-n colo de treaba doar nu vrei sa creez o noua era......
-Bine bine, ma gandeam sa te trimit la cumparaturi. Te rog frumos sa te duci !
-Mmmmmmmmmh nu........ vreau sa stau pur si simplu..... nu am chef de nimic......
La staruintele mamei sale insa, Loulou se vede nevoita sa se imbrace, sa-si faca lista, sa ia banii, posetuta si sa se indrepte spre supermarket. Dupa ce cumpara cateva lucruri, se opreste brusc. Era sa izbeasca un alt carucior. Caruciorul era condus de catre baiatul dragut pe care Loulou il placea. Insa langa el mai era cineva. O fata mica si palida care semana intr-un fel cu spuma marii fiindca avea pielea de un alb aproape mat. Buzele ei erau si ele livide, aproape fara culoare. Ochii ei cenusii pareau neclintiti . Erau foarte inexpresivi. Statea acolo, sprijinindu-se cu o mana de carucior , insa parea sa nu fie interesata de ceva anume. Privea in gol. Nimic mai mult.......
-Buna , Loulou! Chiar nu ma asteptam sa te vad aici!- spune baiatul incercand sa o imbratiseze cu bucurie.
-Cine este? intreaba Loulou taios
-Cine?
-Ea.
-Care?
-Cea care este cu tine!
-Ce? spune baiatul nedumerit uitandu-se in toate partile. Dar nu e nimeni cu mine.
-Ba da este. Fata aceasta palida cu ochi cenusii! Nu te face ca nu vezi. Eu vreau doar sa stiu cine este.
Auzind acestea, fata cea palida isi intoarce capul spre Loulou. O priveste intens. Culoarea cenusie a ochilor ei ii da starea de frig. O simte pana in oase. Fata se apropie de Loulou. Aceasta nu mai poate spune nimic. Nu mai vede raioanele, produsele nici chiar pe baiatul dragut. Vede numai cei doi ochi cenusii care se apropie si se apropie...... si se apropie. Buzele ei ii ating fruntea. Tremura de frig. Parca un cub imens de gheata s-ar fi asezat pe trupul ei fragil. Totul se intuneca. Nu mai poate sa faca nimic acum.
-Loulou..... asta e tot ceea ce aude in mintea ei. Vocea care spune asta iti da senzatia de frig continuu. E o voce rece si indepartata.
-Loulou, eu sunt ..........
-Cine esti? Ce esti? -Loulou vrea sa spuna asta insa nu reuseste. Din ceea ce ar fi trebuit sa fie sunete iese un suflu de gheata. Totul e si mai rece acum . Gandeste ceea ce vrea sa spuna insa nu reuseste.
-Loulou........ eu sunt o vedenie..........
Bezna totala..... Loulou se trezeste undeva intr-un igloo. Fata cu ochi cenusii sta si o supravegheaza cu atentie desi se preface ca citeste o carte. La picioarele ei umbla o pisica alba cu ochi de un albastru electric. Loulou nu poate sa vorbeasca. Trupul ei e paralizat. Numai ochii i se misca.
-Loulou, crezi ca eu nu l-am iubit? Ba da...... spune vedenia direct fara alte introduceri- L-am iubit chiar mai mult decat tine Loulou. Dar....... n-a fost sa fie........
-Nu te inteleg . reuseste sa murmure Loulou cu voce stinsa
-Incearca sa pricepi....... spune vedenia cu o voce ceva mai agresiva insa fara patos. Ochii pisicii se deschid larg si o privesc pe Loulou cu furie. Pisica isi dezvaluie coltii de fildes. Loulou deja se simte speriata si fara ajutor.
-Sa nu spui nimanui ceea ce ai vazut aici continua vedenia intr-o voce pasiva- Eu n-am vrut sa fiu asa insa tu m-ai distrus.
-Cum asa?
-S-a indragostit de tine Loulou. M-a facut sa sufar cand mi-a spus ca nu-i mai pasa de mine. El nu ma mai poate vedea acum. De fapt eu pot fi vazuta doar de cine consider ca trebuie sa o faca. Nu vreau sa iti fac nimic Loulou dar tu esti singura care ma poate elibera de acest blestem.
-Si cum sa o fac?
- Sa iei aceasta pisica si sa o duci departe...... poti sa o ingropi sau sa o omori, poti sa o tii ca animal de companie sau sa o dai cui vrei tu. Ea este protectorul meu si ma face sa fiu atat de rece si de infricosatoare. Fara ea eu voi muri insa voi scapa de suferinta.
-Vrei sa te omor?
-Nu. Vreau sa ma salvezi. Numai tu poti face asta, Loulou.
-Si daca nu vreau sa o fac?
-Pisica mea va avea grija de tine atunci-spune vedenia fara sa dea dovada de vreun sentiment. Pisica incepe sa toarca in bratele vedeniei. Vedenia o mangaie cu drag. E singurul lucru pe care mai simte ceva insa traieste numai in suferinta interioara si pasivitate fata de exterior.
-O faci , Luulou? intreaba ea dupa un rastimp
-Da...... spune ea nedumerita.
Vedenia face un semn pasiv cu mana si fara sa mai spuna nimic dispare din fata ochilor lui Loulou care se trezeste dintr-o data intr-o bezna totala dupa care ochii ei incep sa perceapa lumini multe iar urechile aud diferite sunete. Cand se trezeste complet observa ca e intr-un supermarket cu baiatul dragut langa ea. Acesta o tine de mana. Pare ingrijorat.
-Esti bine , Loulou?
-Da....... cred ca da......
Vrea sa se ridice. Baiatul o sustine si o saruta pe obraz. Aproape ca a uitat ceea ce a vazut. Merg impreuna si isi termina cumparaturile. Baiatul ii face o invitatie in oras pe care aceasta o accepta cu bucurie.
Ies in strada. Fac cativa pasi , tinandu-se de mana fericiti. Baiatul ii spune lui Loulou cat de mult ii admira frumusetea. Ea zambeste discret si roseste. Doua secunde mai tarziu simte o atingere fina pe piciorul drept. Priveste in jos si se sperie cumplit. Pisica . Pisica vedeniei. Pisica alba cu ochii de un albastru electric e acolo.
Loulou e foarte speriata
-Te simti bine, draga mea Loulou. Vrei sa stam un pic pe banca pana iti revii?
-Nu......... sunt bine...... raspunde aceasta cu voce stinsa. Cei doi isi continua drumul, iar pisica dispare.
Seara, inainte de culcare, dupa ce Loulou isi citeste mesajul de noapte buna de la iubitul ei si pune capul pe perna pentru a adormi vede ca in camera nu e asa de intuneric pe cat era in general. Priveste atent si vede doua luminite de un albastru electric. Sunt ochii pisicii care o urmaresc cu grija mereu.......
duminică, 7 martie 2010
sâmbătă, 6 martie 2010
Un Mesaj Important!
Dragii mei,
Va salut inca o data, astazi cu o noua pagina de jurnal care nu este nici de aceasta data o compunere lirica. Acest mesaj este pentru cei care sunt atat de draguti incat sa se uite si la hi5-ul dar si la blogul meu.
Scumpilor,
Eu una am pus acolo poze cu mine fiindca am avut curajul sa o fac. Cei care au dat comentarii frumoase, aveau la randul lor poze pesronale puse acolo. Cei care au injurat sau si-au batut joc de mine nu aveau nici macar o singura poza cu ei (asta am observat-o la toti fiindca am privit si eu albumele respectivilor comentatori). Concluzia mea este ca aceia care stiu sa-si bata joc, sa injure si sa zica tot felul de tampenii sunt niste lasi. Eu poate ca nu sunt frumoasa (desi frumusetea e relativa). Poate ca nu arat ca o diva (desi nu asta a fost tinta mea). Poate ca nu sunt fotogenica (nu e vina mea). Poate ca pur si simplu nu stiu sa pozez, nu sunt prezentabila si nici placuta........ e ok din punctul meu de vedere....... insa eu fata de voi am avut curajul si sinceritatea de a ma arata lumii asa cum sunt (chiar daca e doar lumea de pe net). Eu nu am pus poze doar cu peisaje sau simboluri pentru a ma ascunde in spatele unei iluzii. Voi insa asta ati facut . Poate ca anumite comentatoare (se intelege fete) sunt de n ori mai urate si mai putin fotogenice decat mine insa sunt si de n ori mai lase si mai fricoase. Eu una ma impac cu propria mea fiinta. Pentru mine nu conteaza felul in care ies in poza dar conteaza ceea ce simteam eu in momentul in care mi s-a facut si ceea ce tot incerc eu sa transmit postand-o pe hi5. Din fericire exista si unii care inteleg asta, insa aceia au avut marea politete de a se arata. Nu te obliga nimeni sa te expui pe net dar macar nu te mai da o mare frumusete pe langa altul care are curajul sa -si recunoasca uratenia sau defectele fizice pe care le are........ Eu consider asta ca fiind sfat sau indemn desi probabil ca nimeni nu ma va lua in seama acum. Nu ma supar nici macar un pic. Oricum mai tarziu o sa va para rau fiindca veti vrea sa va ascundeti si in viata reala, nu veti avea curajul sa spuneti DA, ASTA SUNT EU ! Veti fugi mereu dupa un look fals, o imagine formata de mintea voastra, ceva ce veti vrea sa fiti insa nu veti ajunge in veci si asta va va face sa fiti si mai frustrati(e)- valabil si pentru baietii comentatori...........
Sper totusi sa nu ajungeti chiar acolo insa multi au ajuns destul de aproape de asta...... Sincer, eu ii multumesc Domnului pentru calitatile pe care mi le-a dat si incerc pe cat posibil sa nu-l manii si sa-i cer sa ma pastreze asa fiindca e foarte bine in comparatie cu altii care nu au primit nici pe sfert din cat am eu .......
Probabil ca ati inteles......... Va salut respectuos si fara pic de dusmanie dragilor, fiindca eu nu injur , iar pentru mine sentimentul de ura nu exista.
Aveti grija de voi si de armonia cu sinele!
PAINKILLER MITHRIL M.S.
Va salut inca o data, astazi cu o noua pagina de jurnal care nu este nici de aceasta data o compunere lirica. Acest mesaj este pentru cei care sunt atat de draguti incat sa se uite si la hi5-ul dar si la blogul meu.
Scumpilor,
Eu una am pus acolo poze cu mine fiindca am avut curajul sa o fac. Cei care au dat comentarii frumoase, aveau la randul lor poze pesronale puse acolo. Cei care au injurat sau si-au batut joc de mine nu aveau nici macar o singura poza cu ei (asta am observat-o la toti fiindca am privit si eu albumele respectivilor comentatori). Concluzia mea este ca aceia care stiu sa-si bata joc, sa injure si sa zica tot felul de tampenii sunt niste lasi. Eu poate ca nu sunt frumoasa (desi frumusetea e relativa). Poate ca nu arat ca o diva (desi nu asta a fost tinta mea). Poate ca nu sunt fotogenica (nu e vina mea). Poate ca pur si simplu nu stiu sa pozez, nu sunt prezentabila si nici placuta........ e ok din punctul meu de vedere....... insa eu fata de voi am avut curajul si sinceritatea de a ma arata lumii asa cum sunt (chiar daca e doar lumea de pe net). Eu nu am pus poze doar cu peisaje sau simboluri pentru a ma ascunde in spatele unei iluzii. Voi insa asta ati facut . Poate ca anumite comentatoare (se intelege fete) sunt de n ori mai urate si mai putin fotogenice decat mine insa sunt si de n ori mai lase si mai fricoase. Eu una ma impac cu propria mea fiinta. Pentru mine nu conteaza felul in care ies in poza dar conteaza ceea ce simteam eu in momentul in care mi s-a facut si ceea ce tot incerc eu sa transmit postand-o pe hi5. Din fericire exista si unii care inteleg asta, insa aceia au avut marea politete de a se arata. Nu te obliga nimeni sa te expui pe net dar macar nu te mai da o mare frumusete pe langa altul care are curajul sa -si recunoasca uratenia sau defectele fizice pe care le are........ Eu consider asta ca fiind sfat sau indemn desi probabil ca nimeni nu ma va lua in seama acum. Nu ma supar nici macar un pic. Oricum mai tarziu o sa va para rau fiindca veti vrea sa va ascundeti si in viata reala, nu veti avea curajul sa spuneti DA, ASTA SUNT EU ! Veti fugi mereu dupa un look fals, o imagine formata de mintea voastra, ceva ce veti vrea sa fiti insa nu veti ajunge in veci si asta va va face sa fiti si mai frustrati(e)- valabil si pentru baietii comentatori...........
Sper totusi sa nu ajungeti chiar acolo insa multi au ajuns destul de aproape de asta...... Sincer, eu ii multumesc Domnului pentru calitatile pe care mi le-a dat si incerc pe cat posibil sa nu-l manii si sa-i cer sa ma pastreze asa fiindca e foarte bine in comparatie cu altii care nu au primit nici pe sfert din cat am eu .......
Probabil ca ati inteles......... Va salut respectuos si fara pic de dusmanie dragilor, fiindca eu nu injur , iar pentru mine sentimentul de ura nu exista.
Aveti grija de voi si de armonia cu sinele!
PAINKILLER MITHRIL M.S.
vineri, 5 martie 2010
De ce JUDAS PRIEST??????
In primul rand tin sa spun ca nu public aceasta postare de dragul artei literare pur si simplu. Este cu adevarat o pagina de jurnal dar mai mult decat atat este un mesaj pentru prietenii si cunostintele mele care mereu ma intreaba de ce oare de o bucata de vreme am inceput sa spun ca formatia mea preferata este JUDAS PRIEST si nu Manowar cum era pana acum.
Ei bine, asa este! Nu vreau ca oamenii sa inteleaga ca eu am inceput sa ignor total formatia Manowar care pentru mine a insemnat foarte mult (si inca mai inseamna ceva). Ii ador si pe acestia dar au trecut pe locul 2 dupa Judas.
De ce oare?
Pai........ sa va raspund la intrebare:
1: Cantecul meu preferat este PAINKILLER . Am iubit acest cantec inca de la prima ascultare (pe atunci fiind o convinsa fana a celor de la Manowar)
2: PAINKILLER este username-ul meu cam pe toate site-urile (e un argument prostesc dar totusi pentru mine are o mare valoare sentimentala)
3: (aici vine partea adevarata a problemei) Judas Priest nu s-au axat pe o singura tema (ca ''razboiul'' la Manowar) si chiar daca au avut mai multi solisti, mai multe stiluri si mai multe teme pentru cantecele lor au stiut ca din fiecare lucru diferit sa faca ceva frumos si agreabil. Versurile lor sunt mai mult decat profunde si privesc viata reala (nu numai pe cea fantastica). Au avut perioade foarte grele ca trupa: vieti tumultuase, probleme de sanatate ba chiar au fost acuzati pentru ca un tanar s-a sinucis ascultandu-le piesele......
Dupa parerea mea aceasta trupa nu merita sa fie doar ascultata si aclamata. Este mult mai profunda si poate crea stari de spirit neasteptate. Atunci cand spun ''ascult metal'' ma gandesc fara sa vreau la Judas Priest. Atunci cand le pronunt numele, cand port tricouri imprimate cu ei si cand urmaresc cu atentie linia melodica a unei piese simt un fior pe sira spinarii. Prin versurile lor (atat din cantecele vechi cat si din cele noi) am ajuns sa descopar un nou univers, iar in unele piese ma regasesc cu toata fiinta mea (Better By You, Better Than Me - exemplu ).
In afara de versuri au si niste chitaristi de exceptie, ca sa nu mai vorbesc de baterist si de Halford (vocalul trupei) care nu-si pierde suflul in concert si nu greseste notele muzicale (plus ca nu se incurca in versuri).......
Cred ca Priest sunt profesionisti din punct de vedere muzical, insa au si un mare impact asupra oamenilor. Cel putin asupra mea. Mi-au deschis alte orizonturi si m-au ajutat prin cantecele lor (impreuna cu alti factori desigur- anturajul, scoala, parintii etc.) sa vad viata in alte culori. Sa o vad asa cum este ea. Poate putin amestecata cu fantezia vechilor legende nordice(a celor de la Manowar) dar nu mai mult........
Imi pare rau pentru subiectivitatea mea. Probabil ca nu ar trebui sa scriu asta aici insa nu pot spune fiecarei persoane in parte de ce oare Priest si nu Manowar.
Manowar au fost la timpul lor preferatii mei. Nu neg asta. Ii respect si ii ador in continuare. Au un loc inalt in topul meu de formatii si nu cred ca am sa-i uit in veci insa consider ca m-am maturizat. Imi trebuie ceva diferit. Ceva care sa imi arate diferenta dintre legendele de la 14 ani si realitatea pe care o descopar la 16.........
Nu am concluzii pe care as putea sa le trag aici. Sper ca am fost destul de explicita si ca ati inteles mesajul pe care am vrut sa-l transmit prin aceste randuri mici si neinsemnate care din pacate nu pot arata tot respectul meu pentru Judas, unii dintre CEI MAI IMPORTANTI DESCHIZATORI DE DRUMURI. Asa cum un bebelus se foloseste de un premergator, asa ma folosesc si eu de versurile formatiei Judas care imi dau prilejul de a face adevaratii mei PRIMI PASI SPRE REALITATE!!!
Ei bine, asa este! Nu vreau ca oamenii sa inteleaga ca eu am inceput sa ignor total formatia Manowar care pentru mine a insemnat foarte mult (si inca mai inseamna ceva). Ii ador si pe acestia dar au trecut pe locul 2 dupa Judas.
De ce oare?
Pai........ sa va raspund la intrebare:
1: Cantecul meu preferat este PAINKILLER . Am iubit acest cantec inca de la prima ascultare (pe atunci fiind o convinsa fana a celor de la Manowar)
2: PAINKILLER este username-ul meu cam pe toate site-urile (e un argument prostesc dar totusi pentru mine are o mare valoare sentimentala)
3: (aici vine partea adevarata a problemei) Judas Priest nu s-au axat pe o singura tema (ca ''razboiul'' la Manowar) si chiar daca au avut mai multi solisti, mai multe stiluri si mai multe teme pentru cantecele lor au stiut ca din fiecare lucru diferit sa faca ceva frumos si agreabil. Versurile lor sunt mai mult decat profunde si privesc viata reala (nu numai pe cea fantastica). Au avut perioade foarte grele ca trupa: vieti tumultuase, probleme de sanatate ba chiar au fost acuzati pentru ca un tanar s-a sinucis ascultandu-le piesele......
Dupa parerea mea aceasta trupa nu merita sa fie doar ascultata si aclamata. Este mult mai profunda si poate crea stari de spirit neasteptate. Atunci cand spun ''ascult metal'' ma gandesc fara sa vreau la Judas Priest. Atunci cand le pronunt numele, cand port tricouri imprimate cu ei si cand urmaresc cu atentie linia melodica a unei piese simt un fior pe sira spinarii. Prin versurile lor (atat din cantecele vechi cat si din cele noi) am ajuns sa descopar un nou univers, iar in unele piese ma regasesc cu toata fiinta mea (Better By You, Better Than Me - exemplu ).
In afara de versuri au si niste chitaristi de exceptie, ca sa nu mai vorbesc de baterist si de Halford (vocalul trupei) care nu-si pierde suflul in concert si nu greseste notele muzicale (plus ca nu se incurca in versuri).......
Cred ca Priest sunt profesionisti din punct de vedere muzical, insa au si un mare impact asupra oamenilor. Cel putin asupra mea. Mi-au deschis alte orizonturi si m-au ajutat prin cantecele lor (impreuna cu alti factori desigur- anturajul, scoala, parintii etc.) sa vad viata in alte culori. Sa o vad asa cum este ea. Poate putin amestecata cu fantezia vechilor legende nordice(a celor de la Manowar) dar nu mai mult........
Imi pare rau pentru subiectivitatea mea. Probabil ca nu ar trebui sa scriu asta aici insa nu pot spune fiecarei persoane in parte de ce oare Priest si nu Manowar.
Manowar au fost la timpul lor preferatii mei. Nu neg asta. Ii respect si ii ador in continuare. Au un loc inalt in topul meu de formatii si nu cred ca am sa-i uit in veci insa consider ca m-am maturizat. Imi trebuie ceva diferit. Ceva care sa imi arate diferenta dintre legendele de la 14 ani si realitatea pe care o descopar la 16.........
Nu am concluzii pe care as putea sa le trag aici. Sper ca am fost destul de explicita si ca ati inteles mesajul pe care am vrut sa-l transmit prin aceste randuri mici si neinsemnate care din pacate nu pot arata tot respectul meu pentru Judas, unii dintre CEI MAI IMPORTANTI DESCHIZATORI DE DRUMURI. Asa cum un bebelus se foloseste de un premergator, asa ma folosesc si eu de versurile formatiei Judas care imi dau prilejul de a face adevaratii mei PRIMI PASI SPRE REALITATE!!!
miercuri, 3 martie 2010
As vrea sa o dedic dar nu stiu cui...... poate stii tu mai bine!
TREZESTE-TE!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Simti o palma rece pe fata sufletului reflectata cu o unda de iubire rupta din rai a mamei care distruge orizontul tau de durere printr-un zambet......... totul trece........ acum tu stai si plangi la pieptul ei, scaldata in cristale sarate iesite din ochii tai verzi ca smaraldul.
Cristalele nu ies din smaralde! Chimia nu accepta asta! E contra stiintei asa ca nu o mai sfida si opreste-te din plans!!!
Smaraldele tale ma ating cu privirea. Ma penetreaza. Am venit ca si intrusul care ataca intimitatea fiicei suferinde, iar tu ma privesti de la pieptul mamei tale si ma vezi exact asa cum sunt, o umbra trecatoare care are ca arme doar doua safire. Acestea nu fac fata smaraldelor tale penetrante din care ies cristale....... Cum asa? Razboiul pietrelor pretioase abia incepe....... sau nu....... ar fi mai bine sa nu te atac. E contra principiilor chimiei.
Asa ca fug! Fug foarte departe! Fug acolo unde pot sta doar eu impreuna cu safirele mele , intr-o lume a matricilor, a dischetelor si a lucrurilor ciudate impletite cu matematica oferitoare de cosmar, cu exactitatea rece a realitatii si cu lumina dura a unui monitor pe care se afiseaza zi de zi simboluri fara suflet, unde singura mea muzica este sunetul continuu al unui procesor care vorbeste in limba lui, o limba binara formata doar din doua cifre- 0 si 1.
Tu insa nu te gandi la mine. Pe mine deja m-au aruncat. Tu esti acum pe tronul de printesa care iti este destinat. Nu mai plange! Bucura-te!!!!!!
Pe tine nu te-au dezintegrat complet...... tu mai simti inca iubirea celor din jur, zana gratioasa a pietatii. Eu am fost blestemata sa iubesc un vis. L-am iubit atat de mult incat m-a taiat cu totul din radacini. Mi-a luat sufletul si a fugit cu el iar singurul lucru care mi-a ramas spre iubire a fost fieratania mea , dulcle meu sistem de calcul, interesanta mea muzica binara si safirele mele slabe care oricum nu fac fata smaraldelor tale.
ASA CA NU MAI PLANGE! NU SFIDA CHIMIA ARUNCAND CRISTALE DIN SMARALDE! E POSIBIL SA SE SUPERE PE TINE........!!!!!
Simti o palma rece pe fata sufletului reflectata cu o unda de iubire rupta din rai a mamei care distruge orizontul tau de durere printr-un zambet......... totul trece........ acum tu stai si plangi la pieptul ei, scaldata in cristale sarate iesite din ochii tai verzi ca smaraldul.
Cristalele nu ies din smaralde! Chimia nu accepta asta! E contra stiintei asa ca nu o mai sfida si opreste-te din plans!!!
Smaraldele tale ma ating cu privirea. Ma penetreaza. Am venit ca si intrusul care ataca intimitatea fiicei suferinde, iar tu ma privesti de la pieptul mamei tale si ma vezi exact asa cum sunt, o umbra trecatoare care are ca arme doar doua safire. Acestea nu fac fata smaraldelor tale penetrante din care ies cristale....... Cum asa? Razboiul pietrelor pretioase abia incepe....... sau nu....... ar fi mai bine sa nu te atac. E contra principiilor chimiei.
Asa ca fug! Fug foarte departe! Fug acolo unde pot sta doar eu impreuna cu safirele mele , intr-o lume a matricilor, a dischetelor si a lucrurilor ciudate impletite cu matematica oferitoare de cosmar, cu exactitatea rece a realitatii si cu lumina dura a unui monitor pe care se afiseaza zi de zi simboluri fara suflet, unde singura mea muzica este sunetul continuu al unui procesor care vorbeste in limba lui, o limba binara formata doar din doua cifre- 0 si 1.
Tu insa nu te gandi la mine. Pe mine deja m-au aruncat. Tu esti acum pe tronul de printesa care iti este destinat. Nu mai plange! Bucura-te!!!!!!
Pe tine nu te-au dezintegrat complet...... tu mai simti inca iubirea celor din jur, zana gratioasa a pietatii. Eu am fost blestemata sa iubesc un vis. L-am iubit atat de mult incat m-a taiat cu totul din radacini. Mi-a luat sufletul si a fugit cu el iar singurul lucru care mi-a ramas spre iubire a fost fieratania mea , dulcle meu sistem de calcul, interesanta mea muzica binara si safirele mele slabe care oricum nu fac fata smaraldelor tale.
ASA CA NU MAI PLANGE! NU SFIDA CHIMIA ARUNCAND CRISTALE DIN SMARALDE! E POSIBIL SA SE SUPERE PE TINE........!!!!!
duminică, 21 februarie 2010
Copilul destinului pe aripile vietii
A inceput o noua zi. A rasarit soarele caci omul a inceput sa spere din nou.
Plantele agatatoare de pe pereti formeaza in stil ciudat mai multe lucruri. Aceste figurine inchipuite le studiaza copiii zilei, impreuna cu regii Universului intr-o baie de misticitate.
Fiica marii, o copila alba cu ochi albastri si cristalini, cu o voce melodioasa si cu o rochita alba de spuma le vede ca pe niste valuri prielnice pentru tine.
Fiica pamantului, oachesa cu ochii caprui, parul negru si trupul plin de virtutea muncii le vede ca pe semnele recoltei bogate si ale belsugului.
Fiica vantului, un inger diafan, le vede ca pe niste cai interminabile spre dorinte mari.
Fiica soarelui, stralucitoare si frumoasa le vede ca pe niste raze luminoase.
Tu, copilul destinului, deschizi ochii si le vezi ca pe niste semne ale viitorului. Nu stii inca sa le citesti caci nu ai invatat, dar totusi iti dai seama de ceea ce sunt. Iti frangi mainile si incerci sa le gasesti un sens insa parca jucariile de plus sunt prea tentante. Copiii celorlalte elemente au stiut sa le citeasca in felul lor. Totusi plantele nu pot vorbi. Daca ar putea probabil ti-ar spune ele ceea ce sunt.
Tu esti cel mai mic copilas. Nu plange! Ai sa inveti si tu sa citesti mai tarziu.
Se vad lacrimile siroind pe fata ta. Plantele se cutremura si isi schimba forma pentru a fi mai usor de citit insa tu tot nu le intelegi.
Cu parere de rau, vei ramane pentru inca o vreme in mana cu ursuletul tau de plus.............dar cand vei invata, vei sti mai cel mai bine.
Trist e atunci cand acela ce nu va ajunge nimic in viata traieste cu iluzia ca va invata macar sa scrie si sa citeasca. El nu va sti asta in veci fiindca este un copil al destinului si nu al unor parinti.
Plantele agatatoare de pe pereti formeaza in stil ciudat mai multe lucruri. Aceste figurine inchipuite le studiaza copiii zilei, impreuna cu regii Universului intr-o baie de misticitate.
Fiica marii, o copila alba cu ochi albastri si cristalini, cu o voce melodioasa si cu o rochita alba de spuma le vede ca pe niste valuri prielnice pentru tine.
Fiica pamantului, oachesa cu ochii caprui, parul negru si trupul plin de virtutea muncii le vede ca pe semnele recoltei bogate si ale belsugului.
Fiica vantului, un inger diafan, le vede ca pe niste cai interminabile spre dorinte mari.
Fiica soarelui, stralucitoare si frumoasa le vede ca pe niste raze luminoase.
Tu, copilul destinului, deschizi ochii si le vezi ca pe niste semne ale viitorului. Nu stii inca sa le citesti caci nu ai invatat, dar totusi iti dai seama de ceea ce sunt. Iti frangi mainile si incerci sa le gasesti un sens insa parca jucariile de plus sunt prea tentante. Copiii celorlalte elemente au stiut sa le citeasca in felul lor. Totusi plantele nu pot vorbi. Daca ar putea probabil ti-ar spune ele ceea ce sunt.
Tu esti cel mai mic copilas. Nu plange! Ai sa inveti si tu sa citesti mai tarziu.
Se vad lacrimile siroind pe fata ta. Plantele se cutremura si isi schimba forma pentru a fi mai usor de citit insa tu tot nu le intelegi.
Cu parere de rau, vei ramane pentru inca o vreme in mana cu ursuletul tau de plus.............dar cand vei invata, vei sti mai cel mai bine.
Trist e atunci cand acela ce nu va ajunge nimic in viata traieste cu iluzia ca va invata macar sa scrie si sa citeasca. El nu va sti asta in veci fiindca este un copil al destinului si nu al unor parinti.
sâmbătă, 13 februarie 2010
Universul a fost creat pe baza gandului.
Lumina a aparut prin magie alba.
Intunericul ne-a fost adus de catre magia neagra.
Culorile au aparut ca si completari ale sentimentelor.
Haosul este usor de inteles.
Invalmasirea de cuvinte nu e complicata daca te pricepi putin la semantica.
Legatura cu tine o dobandesti uneori chiar si prin cateva randuri scrise.
DA-NU
ADEVARAT-FALS
0-1
NEGATIV-POZITIV
PRO-CONTRA
ALB-NEGRU
SPERANTA -DEZNADEJDE
DE ACORD-IMPOTRIVA
PESTE-SUB
PREA SUS IN VIATA-PREA JOS IN INIMA
DE PROFESIE FOTOGEN- DE OBICEI RATAT
DORINTA DE A AJUNGE CEVA-FRUSTRAREA CA NU AI AJUNS
CUVANTUL-FAPTA
GANDUL- INCERCAREA
Toate sunt opuse desi par la fel. Toate sunt random desi vor sa spuna ceva.
In continuare:
PIERDERE-CASTIG
MINCIUNA-ADEVAR
MIZERIE-CURATENIE
CARACTER MIZERABIL- NU TI-L VA CURATA NIMENI IN VECI
ADEVAR SCRIS- APARENTA PROSTIE
SIGUR CA NU-SIGUR CA DA
Norocul tau ca te-ai nascut. Acum hai: ARATA-NE CE POTI:
esti oare......?
UN LAS/ UN SUPRAVIETUITOR
O MARIONETA/ UN PAPUSAR
UN DESTEPT/ UN PROST
sau poate.........
O MARIONETA SUPRAVIETUITOARE DESTEAPTA INSA TOTUSI PREA PROASTA PENTRU A SE DESPARTI DE PAPUSARUL DIN SPATELE CORTINEI?....
Viata e dura baby , n-ai ce-i face. Asa ca.....
SCHIMBA-TI ATITUDINEA TU SINGUR PANA CAND NU VA VENI ALTA PERSOANA DIN AFARA CARE SA TE OBLIGE SA O FACI!!!!!!
Crede-ma darling, ti-am zis-o cu prietenie fiindca imi pasa de tine. Daca razi inseamna ca mai tarziu te vei gandi la asta. Daca ma ignori total mai tarziu o sa-ti para rau. Daca ti se schimba viata cu totul imi datorezi 50% din profit.
FII BINECUVINTAT !!!!!!!
Lumina a aparut prin magie alba.
Intunericul ne-a fost adus de catre magia neagra.
Culorile au aparut ca si completari ale sentimentelor.
Haosul este usor de inteles.
Invalmasirea de cuvinte nu e complicata daca te pricepi putin la semantica.
Legatura cu tine o dobandesti uneori chiar si prin cateva randuri scrise.
DA-NU
ADEVARAT-FALS
0-1
NEGATIV-POZITIV
PRO-CONTRA
ALB-NEGRU
SPERANTA -DEZNADEJDE
DE ACORD-IMPOTRIVA
PESTE-SUB
PREA SUS IN VIATA-PREA JOS IN INIMA
DE PROFESIE FOTOGEN- DE OBICEI RATAT
DORINTA DE A AJUNGE CEVA-FRUSTRAREA CA NU AI AJUNS
CUVANTUL-FAPTA
GANDUL- INCERCAREA
Toate sunt opuse desi par la fel. Toate sunt random desi vor sa spuna ceva.
In continuare:
PIERDERE-CASTIG
MINCIUNA-ADEVAR
MIZERIE-CURATENIE
CARACTER MIZERABIL- NU TI-L VA CURATA NIMENI IN VECI
ADEVAR SCRIS- APARENTA PROSTIE
SIGUR CA NU-SIGUR CA DA
Norocul tau ca te-ai nascut. Acum hai: ARATA-NE CE POTI:
esti oare......?
UN LAS/ UN SUPRAVIETUITOR
O MARIONETA/ UN PAPUSAR
UN DESTEPT/ UN PROST
sau poate.........
O MARIONETA SUPRAVIETUITOARE DESTEAPTA INSA TOTUSI PREA PROASTA PENTRU A SE DESPARTI DE PAPUSARUL DIN SPATELE CORTINEI?....
Viata e dura baby , n-ai ce-i face. Asa ca.....
SCHIMBA-TI ATITUDINEA TU SINGUR PANA CAND NU VA VENI ALTA PERSOANA DIN AFARA CARE SA TE OBLIGE SA O FACI!!!!!!
Crede-ma darling, ti-am zis-o cu prietenie fiindca imi pasa de tine. Daca razi inseamna ca mai tarziu te vei gandi la asta. Daca ma ignori total mai tarziu o sa-ti para rau. Daca ti se schimba viata cu totul imi datorezi 50% din profit.
FII BINECUVINTAT !!!!!!!
vineri, 29 ianuarie 2010
Filosoful
Intr-o zi luminoasa, atunci cand infinitul isi arata splendoarea, cand stralucirea nu mai este orbitoare, cand intrebarea ta a capatat un raspuns iti dai seama ca pe acest pamant plin de stropi de ploaie rece ce impietreste inimi nevinovate s-a mai nascut un filosof. Tie iti este destinata calatoria cea mare pe care trebuie sa o faci din dorinta ta de a cunoaste. Tu vezi natura in chipurile ei adevarate si simti viata din tot ceea ce misca desi noi ceilalti ne uitam cu nepasare sau fara sa intelegem. Tu esti singurul care a inteles adevarul asa cum este el. Ai vazut in drumul tau cum s-au deschis portile fericirii, ai gasit lumina acolo unde toti credeau ca e intuneric. Ai asteptat ca tu sa poti face ceva inainte de a astepta-o de la altii si te-ai calmat tu inainte de-i linisti pe cei din jur. Ai daruit printr-o vorba un nou univers, o noua viziune. Ai cugetat pentru omenire si toate astea din pura dragoste si compasiune. Tu nu privesti cu suparare la cel ce nu stie ci cu speranta ca va fi mai bun. Prin puterea mintii, tu atingi ingerii cu mana in fiecare zi. Gandul tau ajunge in neant atunci cand tu vrei asta. Nu te superi daca altii nu te inteleg. Te impaci cu tine si ai asupra ta ca semn norocos astrii cei calauzitori spre bine. Intregul cer este de partea ta, iar tu, singurul care-l poti atinge astazi ne impartasesti din cunostintele tale. Ziua de astazi va ramane in istorie peste mii de ani. Oamenii vor scrie carti despre tine si cuvantul tau. Vei vorbi cu talc pentru noi. Ne vei deschide mintile ferecate pana acum in intuneric. Vei simti bucurie atunci cand sufletul tau va zbura spre rai, iar altii de pe pamant iti vor calca pe urme. Vei tremura de emotie atunci cand vei vedea generatii intregi de oameni ce vor sa-ti fie discipoli si te vor urma cu caldura si aspiratii spre cunoastere. Tu. Acela ce a stiut sa gaseasca simplitatea profunzimii. Tu . Acela ce a gasit raspunsul propriilor intrebari framantatoare. Tu. Acela ce in inimile discipolilor dai arzi ca o flacara. Tu. Acela ce ai aprins lumina pentru omenire. TU ESTI ADEVARATUL FILOSOF CE NU VA MURI NICIODATA. TU VEI TRAI VESNIC, CACI VESNICIA TI-A FOST TINTA. DINTRE TOTI PAMANTENII TU AI AJUNS LA ABSOLUT SI LA CEEA CE TI-AI DORIT CACI AI FOST STAPAN PE TINE. NIMENI NU TI-A LUAT NIMIC IN VIATA FIINDCA SOARELE DE PE CER AL TAU A FOST IAR STELELE NOAPTEA PENTRU TINE STRALUCEAU.
Stai ore in sir si gandesti profund, discuti cu tine si cu cei din jur pentru a te cunoaste mai bine. Te alini cu cantecul ciocarliei ziua si al mierlei noaptea. Impartasesti tainele tale cu inteleapta bufnita si inchei fiecare lupta interioara a mintii cu ramura de maslin. Traiesti inconjurat nu numai de fiinte umane ci si de plante si animale care sunt tot atat de importante pentru tine. Nu ai dusmani. Nu urasti pe nimeni. Dar aliatii tai nu sunt mereu oamenii. Ii ai pe zei. ai legende si mituri cu tine intr-un cufar de aur incuiat cu o cheita fermecata ce se pastreaza mereu in suflet. tot timpul acolo pentru tine. Sa nu plangi, filosofule! Tu esti cel mai fericit om din lume. Tu vei fi mereu aici. Nu vei disparea niciodata asa ca nu fi trist,, filosofule, parinte nepretuit al intelepciunii!!!
Stai ore in sir si gandesti profund, discuti cu tine si cu cei din jur pentru a te cunoaste mai bine. Te alini cu cantecul ciocarliei ziua si al mierlei noaptea. Impartasesti tainele tale cu inteleapta bufnita si inchei fiecare lupta interioara a mintii cu ramura de maslin. Traiesti inconjurat nu numai de fiinte umane ci si de plante si animale care sunt tot atat de importante pentru tine. Nu ai dusmani. Nu urasti pe nimeni. Dar aliatii tai nu sunt mereu oamenii. Ii ai pe zei. ai legende si mituri cu tine intr-un cufar de aur incuiat cu o cheita fermecata ce se pastreaza mereu in suflet. tot timpul acolo pentru tine. Sa nu plangi, filosofule! Tu esti cel mai fericit om din lume. Tu vei fi mereu aici. Nu vei disparea niciodata asa ca nu fi trist,, filosofule, parinte nepretuit al intelepciunii!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
