RING-RING/ BANG-BANG/CRAC/BUM!!!/SHHH...

Ring-Ring- argint/lingurita de argint...
Ring-Ring- lingurita de argint fina si muzicala atinge paharul de cristal cu un dulce sarut de melodie diafana ca o pulbere de mouse  de ciocolata, in valtoarea unei amintiri cu parfum belgian.
Ring-Ring- clopotel, sunet de trezire, iluminare concentrare, memorare, anarhie, strigat, ceas, sfarsit de viata, capat de drum, fundatura...
BANG!!! S-a spart paharul de cristal.
Am spart paharul de cristal, am masacrat un sunet catifelat si l-am transformat intr-ul llanto de copil speriat, repezit, accidentat.
Bang!! 
bang!!
BAANGG!! SE SPARG SUFLETE unul dupa altul cad pe podea cad de pe pamant in cer, cu aripi de organza fine ca sunetul, fine ca lumina, fine ca funditele sofisticate de pe cutia de bomboane, fine , atat de fine ca nu-i pot salva iar ei cad si iar cad cu sufletul pe cantar, cu inima deschisa, cu arterele insirate intr-un labirint de sentiment sangvin nedefinit.
BANG BANG BANG SI CRACK!! Se rupe sfoara care avea atarnata de ea o lingura de argint, se rupe firul de viata care ii tinea pe toti, se rup legaturile, se taie din interior, cearta si suferinta s-au despartit, s-au dezlipit s-au imprastiat in zare s-au transformat intr-un cantec trist de chitara spaniola la apusul rosiatic al pasiunii.
Oh, vai dar Crac nu s-a stins se pare ca undeva sentimentele exista si se cauta... iubirea si ura, patima si razbunarea intr-un colaj de nebunie misterioasa si iar se sparg pahare de cristal cu linguritele lor suparate parca, si iar un llanto si inca unul si inca unul si....
BUM!!! Fulgera tuna si ploua. Ploua abundent, torential, furtunos... Ploua si spala tot ceea ce a fost lasand in urma doar vapaia unui miracol de clestar inghetat.
Shhh... acum e liniste.... liniste calmanta..... liniste de somnifer... liniste eterna...

MATEMARTISTICO FANTASTIC

Probabil ca nu a vazut nimeni nimic ieri la biblioteca, cand eu rasfoiam filosofia gandului primind intrebari din matematica. Probabil ca nimeni nu a inteles cum am reusit eu sa rezolv ecuatia de gradul doi cu metafora aplicata, cu parametru de ganduri bune si necunoscute dureroase, arzatoare si chinuitoare.
Mai ales acel X, semnatura cu fier rosu, gand necurat in orele mici ale castitatii nocturne cand se deschid portile infinitului ticsite de numere... numere... unelte melancolice care se apropie si formeaza cifre singuratice mari, mici, cu-fara greutate, klanuri intregi de proportionalitate, exactitati fericite ca sunt reale.
Probabil ca nimeni nu intelege de ce ma ocoleste matematica... ea nu ma place... nu e de partea mea, iar eu daca stau sa ma gandesc bine nu o simt aproape.... 
Trec zile, trec vise si eu stau din nou in biblioteca rezolvand probleme de trigonometrie, primind explicatii pragmatice carora le atribui in joaca mici conotatii subtile, un pic cam prea subtile, cam prea amoroase si fara rost. Iar zboara gandul... Oh, cartea asta cat de patata-i de cerneala si de vremi... mirosul tandru al foii de hartie... oare ce-o fi gandit copacul taiat pentru a-i destepta pe cei multi cu sfinte cunostinte eratostenice?... si iar o palma peste umar... o mangaiere dureroasa trezirea la ziua de astazi apoi o palma mai acida o mana rea ce-mi apartine si ma loveste-n cap cu duiosie materna, mustratoare, rece ca apa ce-mi curge pe obraji ce-mi scapa mintea din reteaua iluziilor si iarasi teste si iar probleme si ecuatii si forme si formule si cuantificatori, si elipse si lipsuri necunoscute si literatura si poezie si iubire si moralitate si neintelegere si drept si cunostinta si constiinta si eu in mijlocul tuturor acestor foi rupte ciopartite in jurul inimii mele si totul e precis, nimic nu e exact.
Un cantec se aude-n noapte un cantec cu tempo regulat si in acelasi timp haotic. Un cantec numai pentru mine un cantec matematic si artistic de foi rupte, de inima rupta de carte distrusa de suflet zdrobit dureros si exact cald si inghetat.
S-a demonstrat prin lipsa ca 1=2 si ca zero este de fapt infinitul.
Acum mi-e somn... ma duc ca sa visez ... ne contrazicem maine sau poate alta data.........

Kamataki sau.... CALATORIA

..... Si ma atingi din nou si porti din nou privirea mea sfioasa in marsupiul tau cinic.... si mergi si miergi si mergi si nu te mai opresti iar eu merg cu tine traiesc prin tine visez cu tine fredonez cu tine zbor cu tine.
Si poarta-mi farama de inima pe valuri de cristal casant ca apa si fragil ca zenitul dulce ca o picatura de noapte in paharul cu ceai otravitor, imbatator, aromat, poetic, tomnatic si melancolic.
Plimba-ma prin cant de greiere, spala-mi ranile cu viata si inunda-mi sufletul cu fericire catastrofala.
Nu m-am simtit mai bine nici atunci cand ma aflam in leaganul meu inocent si-mi canta batrana doica un amalgam de emulsii melodioase ce inchegau crusta unei lovituri cu o substanta magica numita emulsie de ritm spaniol.
Kamataki, tu nu-mi abandona fragilitatea de fildes... acum sub luna plina poarta-ma pe culmi inalte si lasa-ma sa-ti sorb arta cu pasiune sufocanta, netrebnica si gratioasa. Lasa-mi parul sa-ti atinga teama si da-mi puterea sa-ti descatusez sufletul cu o unghie patata de sange trandafiriu, asa cum tu mi-ai eliberat gandurile doar cu un zambet imperceptibil pe care stiu ca l-ai avut acolo numai pentru mine.
Cu ochii inlacrimati ca inocenta, privesti spre zarea cea nemarginita si imi trimiti cu graba un cuget pe aripi de farmec infasurat discret intr-o glazura de parfum de liliac. Apoi dispari in nestiinta si te intorci doar in imaginatie.
Oh, Kamataki, nu-i asa ca iubirea si arta miros a liliac?
Oh, Kamataki, nu-i asa ca te vei intoarce intr-un vis? De data aceasta te vreau intr-un vis verde... nu stiu de ce dar vreau sa fie verde... vreau sa renasc prin tine
Oh, Kamataki, hai sa mai calatorim o data.... de data aceasta insa, te rog, nu ma intoarce de unde am plecat!!!

Atingere si sentiment

O prospetime eterica cu esenta de parfum duios... mister narcotic gand nefast speranta desarta ... vacarm interior... aglomeratie de particule ... miscare intensa... miracol si grandiozitate... amalgam... amalgam este cuvantul potrivit... intra si iese din minte ca un lichid de savoare inghetata alb imaculat pur simplu in complexitatea lui...
Si ploaia iti asculta ruga si te  serveste ca un slujnic si-ti da forta lumina si teama se-nfiripa nestapanita peste mine incrucisate senzatii de rece caldura cu stele de cupru pe fata pe coaste prin desertul interior ... convulsii electrice stadiu exclusivist de letargie activa...
O plimbare in aer liber iti poate face bine. Dar una prin padure te poarta intr-o stare de labirint, de trecere spre alt taram si vai de tine cel ce vei fi mancat din roadele de acolo caci uitarea iti va nimici gandirea iar tu vei pierde lumea ta. Dar si mai rau de tine cel ce vei fi atins cu sufletul acea lume... vai de atingerea ta sentimentala si dureroasa caci sufletul tau va rataci intre dimensiunea aceasta si cea de acolo dar trupul aici nu se va mai intoarce.
Cuvinte torturante cuvinte incredibile nu ma opresc din a le auzi in cugetul meu caci acestea mi-au fost spuse si mie dar am atins si am pacatuit in alta lume dand plata cea suprema pentru inca un minut... un minut uitat ... un minutel nevinovat ratacit intr-un blestem de purpura sangerie inrosit cu fierul constiintei morale si al trezirii la viata.
Acum mai dormi tu fior de orice... dormi in teama... dormi in pierzanie... dormi in pace...

Gand la gand cu constiinta (Reverie adolescentina)

1. Un rebel ratat
Uita-te la tine cum arati.... de ce sa-ti mai faca ai tai morala? La ce ar fi bun? Ti-o faci tu singur fara sa-ti dai seama si asta in fiecare secunda. Moare si renaste razvratitul din tine facand echilibristica perfecta pe firul de speranta dintre bine si rau. Se surpa si ti se reface castelul de gheata sau foc dupa plac iar lumea supusa iti sta la picioare intr-un univers stiut numai de tine ce se degradeaza pe zi ce trece. Vibrezi cu dinamica oscilanta a firii pe culmile muntilor si in adancul vazduhului coplesindu-te cu o trista veselie umbrita de putin cinism sadic. Iei narcotice, daca nu atunci fumezi, daca nu atunci bei, daca nu atunci joci jocuri video, esti dependent de internet, te temi de lume, esti prea inteligent ca sa fii inteles... asa e? Si totusi... unde te grabesti atat? Ai o viata inainte... Stai pe pamant caci soarele oricum te va arde... nu cobori in infern caci acolo iti va fi rau. Ramai aici fiindca mama Gheea te iubeste... de aceea te-a creat... Da-mi mana si iti promit ca nu te vei mai simti singur...

2. O sclipire in intuneric (pacat ca si soarele apune uneori...)

Sa-ti fie parul impodobit cu nestemate caci portile inselatoare-ti sunt deschise. Treci din himera in himera plutind ca Degetica pe frunza iluzorie a propriei tale frumuseti care-ti invadeaza complet tot ceea ce ai controlandu-ti increderea si asa prea subestimanta care se transforma in superioritate exagerata fada si spumoasa in context de suprafata ca frisca de pe prajitura cu ciocolata. Pe aceasta insa nu iti permiti sa o mananci fiindca iti va face rau asa ca instalezi peste tine un gust din care tu nu poti gusta... Asa te alegi tu doar cu aroma de amagire... Pacat ca incerci sa fii ceea ce nu esti doar pentru ca probabil ai ceva in plus... ai grija insa... nu ii lua in carca pe toti... ia-i de mana si condu-i spre inima ta...

3. Referinta oscilatorie
Fara prejudecati.... armele jos.... haideti sa divagam impreuna prin nori de viata si moarte pana cand ne vom regasi in alt loc din spatiu si timp.... 
Sa ne jucam cu spicele de armonie si sa ne acordam instrumentele ca sa vedem concertul vietii noastre ... Sa-l cantam la opera in ritm de comedie si bocet tragic lichid si curgator ca un rau.
De trecem peste acesti ani probabil mintea se va mai deschide... Pana atunci insa haideti sa ne privim si sa vedem ce ne dorim noi de la noi nu doar altii... sa ne cunoastem pentru a sti ce ni se potriveste, sa ne alegem trend-ul nu sa ne aleaga el pe noi. sa fim etichetatori nu etichete sa fim mai buni decat cei de ieri .... 

In fiecare zi ni se arata noul
Deschide mintea pentru o alta perspectiva
si nimic altceva nu mai conteaza..... (Metallica- Nothing Else Matters -- Black Album)

Pentru Zile Insorite

Iata ce trebuie sa ai cu tine pentru a transforma o picatura de lacrima intr-o raza de soare:
- Curaj.... forta si vointa. Lasa pasii providentei sa te poarte inainte si increde-te in puterea binelui ca un copil inocent in spusele parintilor
- Vise... nu ai culoare fara vise... un vis iti schimba lumea lasa-l sa umble din cand in cand prin mintea ta pentru o evadare placuta
- Varietate... schimba-ti inima din cand in cand. Daca te lasi prada intunericului fa-o cu interes apoi alege lumina de vezi ca aceasta ti se potriveste.
-Idei.... nu te schimba doar tu.. schimba-ti si lumea stii ca ai o lume care-ti apartine nu?? Atunci ... ce zici.... redecoram??
- Puterea realismului si simtul ridicolului... lasa-te prada inocentei dar pastreaza si o farama de constiinta pentru zile negre.
-Muzica si ciocolata... cateva lucruri lumesti... ca sa te bucuri uneori si de viata de pe Terra
-Ganduri sincere... binele e fantastic, raul e tenebros... Gandeste in toate felurile incearca sa nu ajungi vreun extremist dar sa ai ganduri sincere si juste cat mai des posibil.
-Amulete si gardieni... nu e rau sa crezi in lucruri doar ca nu trebuie sa te acapareze... e bine insa sa ai micul tau refugiu de iluzii uneori...
-Oameni pe care poti conta... stim deja ca un suflet e cea mai valoroasa comoara... deci... ce zici... valorificam?
-Un Fender, un Harley si multa libertate... simte viata in plete si fugi ca sa ai de unde te intoarce... asa e mereu... fii rebel dar si decent... traieste totul din plin.
FA CE VREI FIINDCA NUMAI TU PUI TAPET IN CAMERA INIMII TALE... FII CUMPATAT SI CUGETA DAR LASA-TE SI PRADA FANTEZIEI CAND SIMTI NEVOIA... INCEARCA SA TE AI PE TINE IAR APOI VEI AVEA UNIVERSUL INTR-O MANA SI VEI ZBURA PESTE INFINIT.





SA AI O ZI INSORITA SI O VIATA MINUNATA!!! STII FOARTE BINE CA LE MERITI... DECI... CE ZICI... INCERCAM???

Survolaj Sedentar

Crunt...
Ideea ta stranie ascunsa in spatele unei imagini... Poza se cutremura incet ca un fir de rau argintiu peste panourile de analiza...
Urmarim calcule si grafice fara de sens si culoare. Suntem la mana judecatii obiective a unei masinarii. Selectam frumusetea din ceea ce am faurit iar apoi dam restul la o parte probabil ii aruncam undeva la Oxford sau la Sorbona unde sa fie uitat intr-o gradina inflorata de studiu.
Urmarim atent liniile aparatului de la terapie intensiva si ascultam piuitul groaznic ca un anunt ca e mereu acolo, un clinchet de suspans peste o perdea de glorie stearsa.
Cutia cu pudra alba, fada ca sufletul tau se rataceste si se-mprastie pe fata cu o unda de deznadeste in fina ei revolutie schimbatoare.
Privind monitoarele din toate colturile Terrei ne oprim asupra unei camere ce supravegheaza actiunile dintr-o casa... Aspirina e neplacuta... dar e si mai suparatoare cand o sfarami in apa... lichidul vietii capata proprietati chimice amestecate cu pulbere amara de vindecare iar in casa respectiva se asterne linistea pentru o noapte fiindca durerea de cap a trecut.
Somnul ne cuprinde intr-un final iar pentru cateva momente vom abandona survolajul nostru sedentar. In curand vom reveni... Nu va temeti... Nu ramane nimeni neobservat.
Somn linistit!! Va mai vedem!!